Direcții de cercetare curente

Direcții de cercetare

În cadrul tratatului de la Lisabona a fost stabilit, că cele mai importante obiective pentru Uniunea Europeană este dezvoltarea unei economii competitive și o societate bazată pe cunoaștere.  Conform acestui obiectiv, cercetarea, inovarea și dezvoltarea, împreună cu educația, constituie baza unei societăți și economii europene noi. Fiindcă Japonia și Statele Unite au aceeași scop, astfel apare o competiție internațională puternică în cadrul cercetării și aplicarea rezultatelor acestora. În clasamentul internațional Universitatea Babeș-Bolyai este situat pe locurile cuprinse între 700 și 800, și ocupă primul loc la nivel național.

În cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației se poate efectua: cercetare fundamentală, cercetare aplicativă, dezvoltare, inovare.

Programul de dezvoltare strategică al Departamentului de Psihologie Aplicată reflectă cercetarea științifică privind specializarea și calificările programelor de instruire finanțate prin institut – psihologie, psihopedagogie specială și programul de masterat – Consultanță și intervenție psihologică – și personalul institutului.

 

Direcții de cercetare al Departamentului:

  • evaluarea și dezvoltarea potențialului de învățare
  • modificabilitatea cognitivă, optimizarea abilităților cognitive
  • dezvoltarea abilităților logice
  • harta profilului cognitiv
  • dezvoltarea emoțională
  • aplicarea și validarea metodelor și procedurilor de diagnostic formativ
  • dezvoltarea și aplicarea metodelor formative de intervenție
  • ADD, ADHD, evaluarea și tratarea a tulburări de învățare si comportament, organizarea de învățare, managementul talentelor
  • înțelegerea și dezvoltarea capacităților mentale
  • cercetarea și intervenție timpurie
  • dezvoltare motrică
  • aplicarea metodelor, tehnici de terapie integrată, relaxare, cognitiv-comportamentală
  • îmbunătățirea calității vieții
  • managementul agresivității în lumea virtuală și reală
  • educația și dezvoltarea sănătății
  • consiliere familială, educație și carieră
  • managementul conflictelor
  • creșterea eficienței procesului educațional
  • amplificarea eficienței profesională la profesori și prevenirea  sindromului burnout

 

In cadrul departamentului se disting următoarele direcții de cercetare actuale, în progres:

1. Evaluarea și Corecţia Funcţiilor Cognitive Deficitare și Dezvoltarea Socio -Emoțională a Copiilor

În cadrul acestei direcții de cercetare în prezent se desfășoară următoarele proiecte de cercetare:

(1) Programul de Îmbogățire Instrumentală al lui Feuerstein,

(2) Proiectului ENABLIN care urmărește îmbunătățirea calității de viață ai tinerilor cu nevoi complexe și severe,  respectiv mai sunt în  derulare trei cercetări de amploare care vizează

(3) Metode de restructurare cognitivă cu tulburări de citire

(4) Examinarea competențelor socio-emoționale și cognitive ale copiilor cu simptome de tulburarea de opoziție  

 (5)  Depistarea și corectarea deficitul de atenție și hiperactivitate

(6) Investigarea influenței factorilor cognitivi ai creativității. 

 

2. Încotro tineri din România? Situația generației născute după 2000 (millenials)  din România. Sănătatea mintală, calitatea vieții, carieră, planuri de viață,  factori de risc și factori de protecție care prezic succesul sau eșecul tinerilor noștrii.

A doua direcție de cercetare al Departamentului de Psihologie Aplicată,  vizează examinarea unor factori predictivi dar și de asociere pe plan academic, sănătatea mentală, calitatea vieții,  incluzând și populația tinerilor din medii defavorizate. În cadrul acestei direcții de cercetare departamentul are mai multe proiecte și cercetări în curs de  implementare derulare și finalizare:

 (1) Proiect longitudinal în colaborare cu Facultatea de Sociologie și Asistență Socială: „Rezultantele adolescenței. O viziune longitudinală privind influențele contextului social asupra tranzițiilor de succes către viața adultă”, finanțat de UEFSCID.

(2) Proiect longitudinal proiectat pe 3 ani, aflat în  fază de implementare: „Factori predictivi  ai  adaptării psiho – sociale și academice (Psychological, Social and Academic adaptation of Millennial’s. A longitudinal perspective”).

(3) Profilul autoreglator al studentului din România, facilitatori ai performanței academice, factori de risc și posibilități de intervenție,

(4) Caracteristicile dezvoltării carierei la studenții universitari.

Ultimele două programe de cercetare sunt în faza de desfășurare, rezultatele finale vor fi prezentate în teze de doctorat, respectiv publicații ISI și BDI a membrilor echipelor de cercetare.

 

3. Direcție distinctă în cercetările din Departamentul de Psihologie Aplicată reprezintă studiile privind corelatele medicale ale unor procese cognitive. În prezent este în studiu  Calitatea vieții și corelatele cognitive şi motivaţionale ale diabetului zaharat.

Corelatele cognitive și motivaționale ale diabetului zaharat Este important de precizat că un debut prematur al acestor boli influențează în mod direct gravitatea și natura modificărilor patologice, în special la copii.  Unele rezultate  ale cercetării  au fost deja publicate sau trimise spre publicare sub forma unor articole în reviste de specialitate recunoscute național și internațional. Aceste publicații reprezintă un important punct de sprijin pentru studenții  interesați de teme precum bolile cronice și impactul lor asupra calității vieți, sau metode pentru măsurarea funcțiilor cognitive, precum și metodologia cercetării.  În urma acestui șir de studii dormim în viitor introducerea modelului SDT (Self Determination Theory) și în psihopedagogie, acesta putând fi folosit și la persoane cu dizabilității. Schema modelului SDT ar putea constitui un punct de plecare în vederea elaborării unor programe specifice pentru persoane cu dizabilități, studiile arătând că pe  lângă dezvoltarea funcțiilor deficitare este nevoie și de programe care influențează motivația față de tratament, şi care cresc astfel probabilitatea de reușită.  Din acest studiu au fost publicate deja 15  articole BDI și prezentări la conferințe și un articol ISI proceedings și sunt planificate alte trei articole ISI și BDI.

 

4. ”Latura ascunsă a creativități” Investigarea influenței factorilor cognitivi și non cognitivi supra creativității (coordonator proiect lect. dr. Szabó Kinga)

Această cercetare al Departamentului de Psihologie Aplicată în prezent se află întru-un stadiu de implementare și proiectare. Se pregătește lansarea cercetării efective din septembrie 2018.  Comisia de etică a aprobat deja cercetarea in penitenciarul din Oradea.

Creativitatea este un fenomen complex, care este accesibil și studiat din mai multe puncte de vedere cum ar fi: motivațional, comportamental,  prin termeni emoționali și la nivel cognitiv. Investigarea temei reprezintă o necesitate, deoarece cercetările asupra creativității răuvoitoare sunt destul de puține, în literatura de specialitate sunt doar câteva studii legate de analizarea creativității răuvoitoare și a predictorilor acesteia. Prin urmare se va efectua o cercetare în domeniul creativității aplicată exclusiv pe populația carcerală, eșantion pe care încă nu s-a studiat acest fenomen. În cadrul acestui proiect de cercetare se propune investigarea influenței factorilor cognitivi și non cognitivi (ex. Inteligența academică, trăsăturile personalității, tipul crimei, stima de sine etc.) asupra creativității  răuvoitoare. În al doilea rând se va urmări investigarea rolului creativității răuvoitoare în comportamentul criminal. În cadrul studiului se vor analiza diferențele la nivelul creativității răuvoitoare dintre criminali și non-criminali. În final obiectivul metodologic al cercetării de față este cel de a examina proprietățile psihometrice și cel de a obține informații cu privire la puterea de diferențiere al instrumentelor utilizate.  Vor fi utilizați aproximativ 200 de subiecți umani, cu vârsta peste 18 ani. Nu există nici un criteriu de includere, deținuți vor fi aleși aleatoriu.

Studiul va reprezenta  o  noutate în domeniul creativității, fapt ce va duce la o analiză complexă a recidivismului, prin impunerea adoptării unei măsuri adecvate, orientate preponderent către prevenirea, controlul și combaterea fenomenului. Rezultatele vor fi diseminate prin participări la conferințe, cu precădere de nivel internațional, desfășurate atât în țară, cât și în străinătate.

 

 5. ”Metode de dezvoltare și restructurare cognitivă a copiilor cu tulburări de citire din clasele II-IV” (coordonator proiect lect. dr. Orbán Réka, îndrumător prof.dr. Szamosközi Stefan)

Obiectivele principale ale acestei cercetări sunt:  

(1) Evidențierea altor predictori decât conștientizarea fonologică ale tulburărilor de citire: memoria de lucru, procesarea vizuală și spațială.

(2) Evidențierea rolului contextului social și ale caracteristicilor lingvistice în apariția tulburărilor de citire.

(3)  Validarea științifică a instrumentului de evaluare și al programului de dezvoltare în România.

(4)  Dezvoltarea unei metode de evaluare și al unui program de dezvoltare alternativă pentru ameliorarea tulburărilor de citire.

Cercetarea cuprinde 4 studii: Meta analiza studiilor care vizează relația dintre memoria de lucru, procesarea vizuală și spațială, și citire, (2) Validarea instrumentelor de evaluare, (3) Evaluarea Relației  dintre procesarea vizuală și spațio-temporală și citire, respectiv (4) un studiu  de efect al implementării programului de dezvoltare cognitivă asupra abilităților de citire.

În general se așteaptă ca dezvoltarea cognitivă (prelucrare vizuală și orientare spațio-temporală) va ameliora tulburările de citire și va armoniza arhitectura cognitivă măsurată inițial.

În baza rezultatelor se țintește: (1) Dezvoltarea unor metode eficiente de intervenție în cadrul grupului pentru dezvoltarea abilităților de citire. (2) Conștientizarea și integrarea nevoilor și abilităților cognitive ale copiilor cu tulburări de citire în școlile de masă. (3) Implementarea unor metode eficiente în dezvoltarea, generalizarea și menținerea abilităților cognitive ale copiilor cu tulburări de citire (4) Dezvoltarea unui model teoretic operațional pe baza căruia se poate concepe o intervenție eficientă.

Rezultatele cercetării vor fi  concretizate prin publicarea unei teze de doctorat, articole publicate în reviste ISI cât și BDI. În vederea menținerii  relațiilor bune si pentru favorizarea schimbului de experiența în cadrul acestei cercetări se va  aplica pentru obținerea mobilității Erasmus+ respectiv  țintim  organizarea unei conferenței internaționale în 2018 octombrie  in parteneriat cu Asociația ”Caritas” Alba Iulia. Această cercetare se estimează să fie finalizată în cursul acestui an.

 

6. ”Profilul autoreglator al studentului din România: facilitatori ai performanței academice, factori de risc și posibilități de intervenție” (coordonator proiect asist.drd. Baczó (Marschalkó) Eszter, îndrumător prof.dr. Szamosközi Stefan)

Tematica acestei cercetări  este legată de identificarea corelatelor și predicatorilor legate de comportamentul autoreglator ai studenților din România, în contextul performanței academice. Aceste date ar putea fi utilizate în dezvoltarea unor programe de mentorat dedicat studenților care întâmpina greutăți în promovarea examenelor. Explorând profilul psihologic al studenților în relație cu succesul academic, obiectivul nostru este să identificăm posibilități de intervenție, nuanțând diverse variabile fundamentate științific, predictori sau moderatori ai reușitei universitare în țara noastră.

Obiectivul general al cercetării urmărește sinteza teoretică a diferitelor abordări științifice legate de comportamentul de autoreglare în context academic.  Totodată cercetarea urmărește clarificarea argumentată a eventualelor diferențe dintre teorii și paradigme și să evidențiază adaptarea lor aplicată la studenții din România.

Prin diverse sinteze teoretice și prin studiile planificate în design corelațional și/sau experimental, ne propunem următoarele categorii de obiective:

(1) Pe plan teoretic ne propunem analiza argumentată a comportamentului de autoreglare ca și concept, respectiv proces, conex performanței în cadrul educației formale universitare (nivel de licență), în diferite teorii și paradigme.

(2) Metodologic, vizăm testarea unor instrumente de evaluare specifice pentru autoreglare (LASSI), autodeterminare (SDS, Indexul Aspirațiilor), percepția abilităților (Scala Neîncrederii în Abilități) și un program online de intervenție bazat pe stabilire și elaborare de scopuri personale, care abordează identitatea și motivația generală a studenților. 

(3) Aplicat, stabilim profilul psihologic al studentului eminent, înrolat în sistemul de învățământ superior cu frecvență, nivel licență, evaluat în termeni generali (conform aspirațiilor generale, autodeterminare și mod reglator) și în termini specifici (pe baza unor componente specifice de învățare autoreglată și strategică).

Această cercetare se află în fază de  finalizare, rezultatele urmând să fie publicate în reviste internaționale (ex Jurnalul Transilvan de Psihologie,  European Journal of Work and Organizational Psychology)  respectiv diseminate la conferințe internaționale (7 8 th Anual Meeting of the Academy of Management, Chicago, la  conferința, SGEM- International Scientific Conferences on Social Sciences and Arts, Albena).

 

7. ”Examinarea competențelor socio-emoționale și cognitive ale copiilor cu simptome de tulburarea de opoziție” (coordonator proiect drd. Petric Evelin, îndrumător prof.dr. Szamosközi Stefan)

Cercetare aflată în fază în fază de implementare, și are ca scop major examinarea competențelor socio-emoționale și cognitive ale copiilor cu tulburare de opoziție.  

Obiectivul teoretic este analiza factorilor sociali și emoționali din culisele problemelor de conduită, investigarea specificității recunoașterii emoționale a preadolescenților cu tulburare de comportament și examinarea  aptitudinilor sociale în rândul preadolescenților. Scopul metodologic este traducerea și adaptarea scalei de evaluare (Disruptive Behavior Disorder și chestionarul Social-Emotional Competence) la populația țintă. Obiectivul practic este examinarea  aptitudinilor sociale și emoționale ale preadolescenților cu probleme de opoziție în vederea obținerii unor informații care pot alcătuii bază elaborării unor  programe de  prevenție și intervenție mai eficiente.

 Participanți la cercetări vor fi copii cu tulburări de opoziție, respectiv părinții și educatorii lor.

Cercetarea va cuprinde patru studii: (1)  o  meta-analiză în care se va evalua percepțiile părințiilor și a profesorilor despre comportamentul copiilor cu tulburare de opoziție, și relațiile dintre evaluarea părințiilor și educatorilor.  (2) În al doilea studiu se vor valida două chestionare care examinează competențele socio-emoționale ale copiilor, respectiv unul care filtrează simptomele tulburărilor comportamentale. (3) În ultimele două vor fi evaluate  trăsăturile și caracteristicile copiilor cu tulburare de opoziție: inteligența emoțională, empatia și aptitudinile sociale.  Rezultatele vor contribui la optimizarea procesului de luare a deciziilor în context clinic. 

De asemenea, rezultatele acestei cercetări pot fi utilizate în  implementarea unor programe de prevenție și intervenție în domeniul psihologiei școlare și psihologiei educaționale. Din această cercetare deja au fost diseminate studii și publicați la 4th International Multidisciplinary Scientific Conference Social Sciences & Arts Sgem în 2017. Rezultate urmează să fie publicate în resiviste de specialitate naționale și internaționale.  Estimăm că cercetarea va fi finalizată până în 2020.

 

8. ”Posibilitățile de dezvoltare a maturității carierei” (coordonator proiect drd. Veress Anna , îndrumător prof.dr. Szamosközi Stefan)

Acest șir de studii,  început în 2016, explorează predictorii adaptabilității carierei. Obiectivele cercetării sunt următoarele: (1) Să rezume factorii determinanți care influențează maturitatea carierei, (2)  Validarea inventarului de maturitate în carieră (CMI-R și CMI Formular C)  (3)  Investigarea efectele consilierii și îndrumării pe termen lung și pe termen scurt privind maturitatea carierei. (4) Examinarea corelatele între maturitatea carierei și realizarea academică, auto eficacitatea, influența parentală, statutul social-economic, personalitatea

Cercetarea va conține 4 studii: (1) Meta-analiza efectului consilierii în carieră și îndrumări privind maturitatea carierei, (2) Un studiu de validare a Inventarului maturității în carieră, (3) Efectul unei consiliere de carieră pe termen scurt asupra maturității carierei la elevii de liceeni din clasa a IX-a și a X-a, iar în (4) Rolul influenței parentale, statutul socio-economic și realizarea academică în maturitatea carierei

Ne așteptăm ca consilierea și îndrumarea pe termen lung să aibă un efect mai mare asupra maturității carierei decât consilierea și îndrumarea pe termen scurt a carierei. Cu toate acestea, ne așteptăm de asemenea ca o consiliere și îndrumare pe termen scurt în carieră să aibă un efect asupra maturității carierei. Ne așteptăm ca după intervenție, grupul experimental să aibă un nivel de maturitate mai mare decât cel al grupului de control.

Se planifică înființarea unui website cu ajutorul căruia dezvoltarea adaptabilității carierei s-ar putea desfășura pe plan online.  În concluzie planificăm să cercetăm următoarele: predictorii adaptabilității al carierei și obstacolele percepute în carieră. Studiul este finanțat din mai multe resurse, – Bursa Makoveczi, KMEI  KMEI (Asociația Universitară Clujeană Maghiara) respectiv de Academia Științifică Maghiară (MTA) prin programul Domus. Din acest studiu au fost publicate deja 3 articole iar  alte două articole sunt în curs de apariție.

 

9. ”Asocierea în expertiza vizuală a reprezentărilor mentale la studenții artiști și non- artiști” (coordonator proiect drd. Tamás Borbála/ îndrumător prof.dr. Szamosközi Stefan

Problematica centrală a cercetării este asocierea în expertiza vizuală a reprezentărilor mentale la studenții artiști și non- artiști. Arta, cunoașterea, creierului uman, conștiința reprezintă și funcționează ca o oglindă complexă, fiecare reflectându-și și amplificându-și unul pe celălalt. Artele pot fi privite, ca și unități cognitive, care pot influența mentalul spectatorului și care include totalitatea formelor de reprezentare, care determină modalitățile de reprezentare a lumii înconjurătoare. Se presupune că există diferențe în mecanismele cognitive specifice ale percepției (reprezentarea mentală, procesarea informațiilor vizuale, memoria implicită etc.) în ceea ce privește artiștii și non-artiștii. Pentru realizarea acestor distincții, obiectivul general al cercetării este de a crea programe asistate pe calculator cu care se poate efectua măsurarea acestor mecanisme. Studiile vizează cercetări de bază (de fundamentare), scopul este relevarea funcționării mecanismelor cognitive și ale percepției vizuale modificate de către expertiza în artele vizuale. Această cercetare se află în fază de planificare și implementare. În prezent se lucrează la metaanaliza  literaturii de specialitate și elaborarea instrumentelor de cercetare.