Direcții de cercetare curente

Direcții de cercetare

În cadrul tratatului de la Lisabona a fost stabilit, că cele mai importante obiective pentru Uniunea Europeană este dezvoltarea unei economii competitive și o societate bazată pe cunoaștere.  Conform acestui obiectiv, cercetarea, inovarea și dezvoltarea, împreună cu educația, constituie baza unei societăți și economii europene noi. Fiindcă Japonia și Statele Unite au aceeași scop, astfel apare o competiție internațională puternică în cadrul cercetării și aplicarea rezultatelor acestora. În clasamentul internațional Universitatea Babeș-Bolyai este situat pe locurile cuprinse între 700 și 800, și ocupă primul loc la nivel național.

În cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației se poate efectua: cercetare fundamentală, cercetare aplicativă, dezvoltare, inovare.

Programul de dezvoltare strategică al Departamentului de Psihologie Aplicată reflectă cercetarea științifică privind specializarea și calificările programelor de instruire finanțate prin institut – psihologie, psihopedagogie specială și programul de masterat – Consultanță și intervenție psihologică – și personalul institutului.

Direcții de cercetare al Departamentului:

• evaluarea și dezvoltarea potențialului de învățare
• modificabilitatea cognitivă, optimizarea abilităților cognitive
• dezvoltarea abilităților logice
• harta profilului cognitiv
• dezvoltarea emoțională
• aplicarea și validarea metodelor și procedurilor de diagnostic formativ
• dezvoltarea și aplicarea metodelor formative de intervenție
• ADD, ADHD, evaluarea și tratarea a tulburări de învățare si comportament, organizarea de învățare, managementul talentelor
• înțelegerea și dezvoltarea capacităților mentale
• cercetarea și intervenție timpurie
• dezvoltare motrică
• aplicarea metodelor, tehnici de terapie integrată, relaxare, cognitiv-comportamentală
• îmbunătățirea calității vieții
• managementul agresivității în lumea virtuală și reală
• educația și dezvoltarea sănătății
• consiliere familială, educație și carieră
• managementul conflictelor
• creșterea eficienței procesului educațional
• amplificarea eficienței profesională la profesori și prevenirea  sindromului burnout

In cadrul departamentului se disting următoarele direcții de cercetare actuale, în progres:

I. Evaluarea și corecția funcțiilor cognitive deficitare 
și  dezvoltarea  socio emoțională a  copiilor

În cadrul acestei direcții de cercetare în prezent se desfășoară următoarele proiecte de cercetare:

(1) Programul de Îmbogățire Instrumentală al lui Feuerstein,

(2) Proiectului ENABLIN care urmărește îmbunătățirea calității de viață ai tinerilor cu nevoi complexe și severe,  respectiv mai sunt în  derulare trei cercetări de amploare care vizează

(3) Metode de restructurare cognitivă cu tulburări de citire.

(4) Depistarea și corectarea deficitul de atenție și hiperactivitate

(5) Asocierea în expertiza vizuală a reprezentărilor mentale la studenții artiști și non- artiști

(6) Investigarea influenței factorilor cognitivi ai creativității. 

În următoarele vă prezentăm succint obiectivele, stadiul actual al acestor cercetări respectiv direcția lor.

1. Programul FIE. Aplicarea, cercetarea şi standardizarea Programului de Îmbogăţirea Instrumentală (coordonatori de proiect Lect. Dr. Batiz Enikő, Lect. Dr. János Réka)

Programul de Îmbogăţire Instrumentală al lui Feuerstein este conceput pentru a substitui experienţa învăţării mediate.  Scopul programului este de a îmbunătăţi abilităţile subiecţilor de a beneficia de expunerea directă la experienţe, noi atât în situaţii formale, cît şi informale.

Primul obiectiv este corecţia funcţiilor cognitive deficitare care apar ca rezultate ale lipsei sau inadecvatei/insuficientei experienţe mediate timpurii. Cu toate că măsura şi natura deficienţelor pot varia de la subiect la subiect, interdependenţa funcţiilor cognitive rezultă în multe deficienţe commune tuturor subiecţilor. Acestea pot fi divizate în trei faze ale actului mental: deficite care apar în faza de input – faza în care sunt adunate informaţiile, procesare – faza în care informaţiile adunate sunt procesate şi output – faza în care finalitatea procesulelor sunt redate/exprimate. Problemele din care se compune Programul de Îmbogăţire Instrumentală vizează îmbunătăţirea unei palete largi ale funcţiilor cognitive deficitare.

La nivelul adunării informaţiilor (input) acest program ţinteşte percepţia neclară, ceţoasă; comportamentul exploratorii impulsiv, neplanificat şi nesistematic; verbalizarea deficitară/incorectă; orientare spaţială şi temporal deficitară, inclusive lipsa sistemelor stabile de referinţă spaţio-temporale; lipsa au deficitara conservare şi constanţă în faţa transformărilor într-una sau mai multe atribute; lipsa nevoii pentru precizie şi acurateţe şi lipsa sau deficitara capacitate de a opera cu mai multe surse de informaţii în mod simultan.

Deficitele vizate în faza de redare a răspunsurilor (output) include inadecvata formulate a problemelor; inabilitatea de a selecta indicia relevante; lipsa comportamentului de comparare spontană a problemei; îngustimea câmpului mental; lipsa sau deficitara nevoie pentru comportament sumativ; dificultăţi în proiectarea potenţialelor relaţii; lipsa sau deficitara nevoie pentru evidenţe logice;  lipsa sau limitata interiorizare; inexistenta sau restrînsa gîndire inferenţială şi ipotetică; lipsa comportamentului planificator; rupture episodice de realitate; ne-elaborarea anumitor categorii cognitive din cauză că anumite denumiri (labels) nu fac parte din inventarul de la nivel receptive sau nu sunt mobilizate la nivelexpresiv.

Al doilea scop al Programului FIE este sprijinirea cursantului în dobândirea de concepte, vocabulare, strategii, abilităţi, operaţiişîrelaţiinecesaresă resolve probleme.

Al treilea scop este producerea de motivaţie intrinsecă prin formarea de noi obiceiuri. Sunt consolidate noi strategii, operaţii şi principii şi suntinternalizate, aşa încît ele pot fi folosite la nevoi externe şi pentru că sunt la îndemînă şi sunteficiente.

Al patrulea scop al programului este de a crea în subiect nevoia de a folosi procese şi strategii variate. Prin nevoia astfel creată, şi cu ajutorul profesorului/mediatorului, cursantul înţelege motivele care duc spre succes sau insucces, natura proceselor cognitive şi valoarea acestora.

  Al cincilea scope ste de a crea motivaţiei ntrinsecă în care răsplata este rezolvarea însăşi a problemei. Problemele sunt în mod intrinsic interesant alcătuite, provocatoareşicomplexedoarînaşamăsurăcasăîmbunătăţeascămotivaţiacursantului. O sursă adiţională de motivaţie pentru cursanţi este faptul că mediatorul/profesorul nu are răspunsul de-a gata pregătit și trebuie, la rîndul său să investească în rezolvarea problemei.  

  Al şaselea scop al de a schimba percepţia de sine a cursantului, care în loc să fie un receptor pasiv, va deveni un activ generator de informaţii noi. Segmentul de populaţie la care se referă prezentul proiect deseori au sentimentul că nu sunt capabili să-şi construiască propriile răspunsuri, astfel mascînd statusul propriilor funcţii cognitive. In FIE problemele sunt astfel construite, încît să ilustreze cursanţilor că ei sunt într-adevăr competenţi îndescoperirea şi redescoperirea răspunsurilor, răspunsuri pe care ei le pot crea independent fără a le fi învăţat vreodată.

La nivelul instituţiilor: pentru evaluarea nivelului deficienţelor cognitive se descrie harta cognitivă a subiecţilor vizaţi prin aplicarea măsurătorilor cu ajutorul Programului LPAD al lui Feuerstein şi se fac programe de intervenţie cu programul FIE pentru îmbunătăţire aintegrării. Se lucrează pe tranşe de 1-2 luni intensive pe grupe de subiecţi, în funcţie de natura şi nivelul deficienţe.

2. Proiectului ENABLIN+ 2013-2017 LEONARDO DA VINCI. Enabling and Including Young People with Complex and Intense Support Needs (coordonator  proiect  lect.  dr.  Orbán  Réka)

Proiectul  ENABLIN  +  este  un  parteneriat  european  în  cadrul  programului  de învățare pe tot parcursul vieții Leonardo. Obiectivul proiectului este de a dezvolta un sistem de formare profesională interdisciplinară, în cadrul căreia să învețe împreună profesioniști și părinți de diferite domenii, cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții copiilor cu nevoi de sprijin foarte complexe și intense. ENABLIN + dezvoltă o serie de module de formare la locul de muncă pentru a îmbunătăți includerea, comunicarea, gestionarea comportamentului, activarea și învățarea, sprijin pentru îngrijirea cotidiană. Obiectivele proiectului sunt:

1. Promovarea calității vieții copiilor și adulților tineri cu nevoi de sprijin complexe și intense (NCSI)

2. Creșterea participării sociale și educaționale, facilitarea activităților, învățarea și

dezvoltarea copiilor cu NCSI

3. Creșterea gradului de conștientizare și creați o schimbare de spirit în persoanele

care susțin copiii cu NCSI

4. Îmbunătățirea calității sprijinului acordat copiilor cu NICS pentru o viață mai incluzivă și mai activă.

5. Dezvoltarea modulelor interdisciplinare de formare continuă pentru profesioniștii și  părinții  care  lucrează  cu  acest  grup  țintă,  în  domenii  cum  ar  fi  creșterea  învățării, autonomia, activitățile în viața de zi cu zi, comunicarea, reglementarea comportamentului și educația incluzivă.

6. Profesionalizarea personalului școlilor de masă în primirea copiilor cu nevoi

complexe de dependență.

7. Consolidarea cooperării dintre părinți și profesioniști.

8. Întărirea și  părinților și profesioniștilor

Activitățile desfășurate în cadrul proiectului:

• Identificarea nevoile persoanelor cu nevoi complexe de dependență.
• Inventarierea bunelor practici de sisteme de susținere continuă pentru activitate și
• participare.
• Elaborarea și dezvoltarea cursului interdisciplinar de formare continuă.
• Elaborarea de formate diferite (specifice) de module pilot de formare continuă în țările partenere
• Evaluarea eficacității, fezabilității, conținutului și modalităților acestor module pilot
• Conferințe internaționale și ateliere de formare a trenurilor MilanoDiseminare și valorificare. Buletine informative, site-ul web, publicații, participarea la conferințe internaționale și naționale.
• Asigurarea, evaluarea și raportarea calității.

Finanțarea  și  raportarea  proiectului  s-a  finalizat  în  anul  2017,  dar  în  urma prezentării raportului la UE și a analizei materialelor elaborate de către cele 8 țări (instituții) partenere, se lucrează la editarea unei cărții Adelinda Candeias, Jo Lebeer, Eniko Batiz, , Reka Orban (Eds) Handbook Enability. Enabling Quality of Life in Young People with Multiple Disabilities and Complex and Intense Support Needs: Concepts & good practices Adelinda Candeias, Jo Lebeer, Eniko Batiz, Reka Orban (Eds).

Proiectul are ca obiectiv principal îmbunătățirea calității de viață ai tinerilor cu nevoi complexe și severe. Proiectul ENABLIN+ este adresat acelor părinţi,  îngrijitori şi însoţitori care au în grijă copii şi tineri cu cerinţe complexe şi intense de suport (CISN). Proiectul vizează dezvoltarea unui sistem de training interdsiciplinar „in-service” prin cooperarea specialiştilor în diferite domenii împreună cu părinţii. Scopul principal al programului constă în optimizarea incluziei prin promovarea de-instituţionalizării şi îmbunătăţirea  calităţii de viaţă a copiilor cu CES la diferite vârste. Conform convenţiei eliberate de Naţiunile Unite, referitare la drepturile persoanelor cu dizabilităţi din 2006, atât ţările bogate cât şi cele sărace din UE, sunt nevoite a lua măsuri în de-instituţionalizare şi organizarea unor strategii cât mai posibile pentru favorizarea includerii copiilor cu dizabilităţi în şcoli normale astfel contribuind la realizarea unor vieţi mai bune. Deoarece în prezent pregătirea profesională a specialiştilor prezintă carenţe majore, se iveşte nevoia unei colaborări transdisciplinare între părinţi, profesori, îngrijitori, specialişti medicali şi de reabilitare, dar şi personalul în formare vocaţională.

Copiii şi tineri adulţi cu CES, numiţi şi persoane cu  „dizabilităţi intelectuale profunde” , „polihandicapaţi” sau cu „dizabilităţi multiple”. Categorizarea lor este foarte dificilă într-un singur proiect. Într-adevăr ei au nevoi multiple: includerea lor este destul de dificilă în şcolile tradiţionale, au nevoie de multă atenţie şi îngrijire, de obicei personalul nu au o pregătire adecvată, şi în aceeaşi timp şi părinţii au nevoile lor speciale. În unele ţări educaţia este foarte rudimentară. Plângerea cea mai des întâlnită este legat de numărul scăzut a personalului în domeniu. Încă lipseşte o abordare politică adecvată legat de incluzie. De-instituţionalizarea trebuie legat cu formarea tuturor persoanelor implicate pe toate nivelele. Pentru realizarea incluziunii este inevitabil o colaborare trans disciplinară între părţile cum ar fi: părinții, educatorii, îngrijitori, specialiști medicali și de reabilitare dar și personalul în formare vocațională.

Din acest proiect o parte din rezultate au fost deja diseminate în 3 articole, (exemplu: Enabling Quality of Life in Young People with Multiple Disabilities and Complex and Intense Support Needs: Concepts & good practices in press Continuous support systems in
eight European regions for children with CISN – Romania. Enabling Quality of Life in Young People with Multiple Disabilities and Complex and Intense Support Needs: Concepts & good practices in press) 3 capitole în volume,  respectiv  o carte tradusă.  (Experience With A New In-Service Training „Common Core” Interprofessional Programme “Supporting Children With Intense And Complex Support Needs: Enabling Quality Of Life Through Meaningful Learning” Enabling Quality of Life in Young People with Multiple Disabilities and Complex and Intense Support Needs: Concepts & good practices (in press).   O carte care sumarizează rezultatele proiectului a fost tradusă în două limbi.

3. Metode de restructurare cognitivă și relația cu încărcarea cognitivă la copii
cu tulburări de citire. Studierea relației dintre factorii cognitivi si non cognitivi ai citirii (coordonator  proiect  lect.  dr.  Orbán  Réka)

Obiectivele principale ale acestei cercetări sunt:

(1) Evidențierea altor predictori decât conștientizarea fonologică ale tulburărilor de citire: memoria de lucru, procesarea vizuală și spațială.

(2) Evidențierea rolului contextului social și ale caracteristicilor lingvistice în apariția

tulburărilor de citire.

(3)  Validarea științifică a instrumentului de evaluare și al programului de dezvoltare în

România.

(4)  Dezvoltarea unei metode de evaluare și al unui program de dezvoltare alternativă pentru ameliorarea tulburărilor de citire.

Cercetarea cuprinde 4 studii: Meta analiza studiilor care vizează relația dintre memoria de lucru, procesarea vizuală și spațială, și citire, (2) Validarea instrumentelor de evaluare, (3) Evaluarea Relației   dintre procesarea vizuală și spațio-temporală și citire, respectiv (4) un studiu  de efect al implementării programului de dezvoltare cognitivă asupra abilităților de citire.

În general se așteaptă ca dezvoltarea cognitivă (prelucrare vizuală și orientare spațio- temporală) va ameliora tulburările de citire și va armoniza arhitectura cognitivă măsurată inițial.

În baza rezultatelor se țintește: (1) Dezvoltarea unor metode eficiente de intervenție în cadrul  grupului  pentru  dezvoltarea abilităților  de citire.  (2) Conștientizarea și  integrarea nevoilor și abilităților cognitive ale copiilor cu tulburări de citire în școlile de masă. (3) Implementarea unor metode eficiente în dezvoltarea, generalizarea și menținerea abilităților cognitive ale copiilor cu tulburări de citire (4) Dezvoltarea unui model teoretic operațional pe baza căruia se poate concepe o intervenție eficientă.

Rezultatele cercetării vor fi  concretizate prin publicarea unei teze de doctorat, articole publicate în reviste ISI cât și BDI. În vederea menținerii  relațiilor bune si pentru favorizarea schimbului de experiența în cadrul acestei cercetări se va  aplica pentru obținerea mobilității Erasmus+ respectiv  țintim  organizarea unei conferenței internaționale în 2018 octombrie  in parteneriat cu Asociația ”Caritas” Alba Iulia. Această cercetare se estimează să fie finalizată în cursul acestui an.

4. Depistarea și dezvoltarea unor programe de intervenția deficitului de atenție și hiperactivitate (Coordonator proiect Lect. Dr. Jancsó-Farkas Susana)

La catedra noastră  se află într-o fază de finalizare și diseminare un proiect început în 2014. Devenit un fenomen care se manifestă tot mai des în rândul copiilor și din această cauză interesul pentru studiul funcțiilor cognitive  implicate în proceselor de dezvoltarea ADHD-lui a crescut de asemenea. Copiii afectați de ADHD au probleme de reactualizare a informațiilor (nu reușesc să-şi amintească, să găsească informația stocată) şi probleme de atenție, o premisă a memoriei – ambele sunt esențiale pentru învățare şi pentru succesul școlar. Au o viteză mică de procesare a informației: citesc, scriu şi răspund lent. Au nevoie de două ori mai mult timp să-şi facă tema, lucrarea în clasă sau testele, şi de regulă, nu au timp să-şi verifice răspunsurile.

Pornind de la aceste cercetări , propunem   continuarea direcțiilor de cercetare actuale și să abordăm tematica ADHD și la adulți. Tulburarea ADHD va persista la peste 50% din cazuri la vârsta de adult. Totuși, manifestările specifice deseori se schimbă pe durata vieții, iar ca urmare este foarte posibil ca manifestările sindromului la adult să fie sub diagnosticate. Deseori sunt afectați atât copiii cât și părinții.

5. Asocierea în expertiza vizuală a reprezentărilor mentale la studenții artiști și non-artiști (coordonator proiect drd. Tamás Borbála/ îndrumător prof.dr. Szamosközi Stefan

Problematica centrală a cercetării este asocierea în expertiza vizuală a reprezentărilor mentale la studenții artiști și non- artiști. Arta, cunoașterea, creierului uman, conștiința reprezintă și funcționează ca o oglindă complexă, fiecare reflectându-și și amplificându-și unul pe celălalt. Artele pot fi privite, ca și unități cognitive, care pot influența mentalul spectatorului și care include totalitatea formelor de reprezentare, care determină modalitățile de reprezentare a lumii înconjurătoare. Se presupune că există diferențe în mecanismele cognitive specifice ale percepției (reprezentarea mentală, procesarea informațiilor vizuale, memoria implicită etc.) în ceea ce privește artiștii și non-artiștii. Pentru realizarea acestor distincții, obiectivul general al cercetării este de a crea programe asistate pe calculator cu care se poate efectua măsurarea acestor mecanisme. Studiile vizează cercetări de bază (de fundamentare), scopul este relevarea funcționării mecanismelor cognitive și ale percepției vizuale modificate de către expertiza în artele vizuale. Această cercetare se află în fază de planificare și implementare. În prezent se lucrează la metaanaliza literaturii de specialitate și elaborarea instrumentelor de cercetare.

6. Latura ascunsă  a creativității. Investigarea influenței factorilor cognitivi și non cognitivi supra creativității (Coordonator proiect Lect. Dr. Kanyaró Kinga).

Această cercetare al Departamentului de Psihologie Aplicată în prezent se află întru-un stadiu de implementare și proiectare. Anticipăm că cercetarea va fi lansată din septembrie 2018.  Comisia de etică a aprobat deja cercetarea in penitenciarul din Oradea.

Creativitatea este un fenomen complex, care este accesibil și studiat din mai multe puncte de vedere cum ar fi: motivațional, comportamental,  prin termeni emoționali și la nivel cognitiv.     Sursele literaturii de specialitate atestă faptul că investigarea temei reprezintă o necesitate, deoarece cercetările asupra creativității răuvoitoare sunt destul de puține. Mai mult, în literatura de specialitate sunt doar câteva studii legate de analizarea creativității răuvoitoare și a predictorilor acesteia. Prin urmare dorim să efectuăm o cercetare în domeniul creativității aplicat exclusiv pe populația carcerală, eșantion pe care încă nu s-a studiat acest fenomen. În cadrul acestui proiect de cercetare ne propunem investigarea influenței factorilor cognitivi și non cognitivi (ex. Inteligența academică, trăsăturile personalității, tipul crimei, stima de sine etc.) asupra creativității  răuvoitoare. În al doilea rând urmărim investigarea rolului creativității răuvoitoare în comportamentul criminal. În cadrul studiului vom analiza diferențele la nivelul creativității răuvoitoare dintre criminali și non-criminali. În final considerăm obiectivul metodologic al cercetării de față fiind cel de a examina proprietățile psihometrice și cel de a obține informații cu privire la puterea de diferențiere al instrumentelor utilizate.  Vor fi utilizați aproximativ 200 de subiecți umani, cu vârsta peste 18 ani. Nu există nici un criteriu de includere, deținuți vor fi aleși aleatoriu.

Studiul va reprezenta  o  noutate în domeniul creativității, fapt ce va duce la o analiză complexă a recidivismului, prin impunerea adoptării unei măsuri adecvate, orientate preponderent către prevenirea, controlul și combaterea fenomenului. Rezultatele vor fi diseminate prin participări la conferințe, cu precădere de nivel internațional, desfășurate atât în țară, cât și în străinătate.

II. Factori psihologici predictivi ai sănătății mintale și ai performanței

În cadrul acestei direcții de cercetare în prezent se desfășoară următoarele proiecte de cercetare:

1. Factori psihologici predictivi ai comportamentului preventiv în răspândirea virusului Covid-19: studiu longitudinal și intercultural
2. Factori psihologici predictivi ai ezitării de vaccinare împotriva Covid-19
3. Studiul relației dintre autodeterminare, satisfacția de viață, disfuncțiile sexuale și activitatea sexuală pe internet
4. Corelatele cognitive și motivaționale ale diabetului zaharat
5. Profilul autoreglator al studentului din România, facilitatori ai performanței academice, factori de risc și posibilități de intervenție
6. Posibilitățile de dezvoltare a  maturității carierei

1. Factori psihologici predictivi ai comportamentului preventiv în răspândirea virusului Covid-19: studiu longitudinal și intercultural (coordonator proiect Lect. dr. Kotta Ibolya)

Schimbările în stilul/rutina de viață, amenințarea asupra siguranței financiare, restricțiile privind viața socială apărute în urma reglementărilor legate de pandemia Coronavirus (COVID-19) pot avea efecte semnificative asupra sănătății mintale.  Studiul vizează predicția comportamentului individual preventiv în timpul răspândirii virusului prin diverși factori:

factori demografici cum ar fi: nivelul de educație, ocupația, domeniul de studiu, poziția, schimbări în locul/domeniul de muncă în urma situației epidemiologice actuale

factori psihologici cum ar fi: trăsături de personalitate, anxietate de sănătate și de muncă, flexibilitate psihologică, strategii de coping etc.

Obiectivul final al proiectului este de a explora capacitatea de reziliență a individului în felul în care se raportează la condițiile de viață modificate. Studiul este intercultural, colectarea de date fiind realizat in trei limbi (lb. engleză, lb. română, lb. maghiară).

Acest proiect se află în fază de  derulare. Proiectul a rezultat până la acest moment un articol ISI în revista Frontiers in Psychology, IF = 2.99, două articole SCOPUS în Journal of International Women’s Studies și două prezentări la conferințe internaționale cu proceedings. Tot în cadrul proiectului s-a inițiat o colaborare cu doi cercetători de la Universitatea Hamburg, Germania, iar aceasta colaborare s-a rezultat într-un articol care este trimis spre publicare. 

2. Factori psihologici predictivi ai ezitării de vaccinare împotriva Covid-19 (coordonator proiect Lect. dr. Kotta Ibolya)

Obiectivul proiectului este de a explora factorii predictivi ai ezitării de vaccinare împotriva Covid-19: variabile demografice; variabile legate de sănătate; susceptibilitatea percepută, severitatea percepută, beneficiile personale, bariere percepute și indicii de acțiune referitor la vaccinare; teama de vaccinare, scepticismul legat de Covid-19 și riscul de vaccinare, flexibilitate psihologică,  controlul de sine și cognițiile catastrofice legate de Covid-19 și intenția de vaccinare.  Studiul este intercultural, colectarea de date fiind realizat în două limbi (lb. engleză, lb. maghiară).

Acest proiect se află în fază de  derulare. Proiectul a rezultat până la acest moment un articol ISI în revista Human Vaccines and Immunotherapeutics, IF = 3.45 și două articole aflate în fază de elaborare.

3. Studiul relaţiei dintre autodeterminare, satisfacția de viață, disfuncțiile sexuale și activitatea sexuală pe internet (coordonator proiect Lect. Dr. Kálcza-Jánosi Kinga)

Studiul de faţă investighează o serie de factori psihologici implicați în comportamentul sexual (autodeterminare, satisfacția de viață, disfuncțiile sexuale și utilizarea pornografiei pe internet). Studiul vizează predicția comportamentului sexual (disfuncțiile sexuale și activitatea sexuală pe internet):

• factori demografici, cum ar fi: vârsta, gen, nivel de educație, orientare sexuală, starea civilă, ocupație, statutul economic perceput, țara
• factori psihologici, cum ar fi: autodeterminare, satisfacția de viață, disfuncțiile sexuale și utilizarea pornografiei pe internet

Studiul a fost realizat în lb. maghiară. Acest proiect este în fază de finalizare, iar o parte dintre rezultate au fost deja prezentare la o conferință internațională cu proceedings și publicată în revista International Journal of Psychological and Behavioral Sciences, iar alte două articole sunt trimise spre publicare. Alte rezultate vor fi prezentate într-un articol științific care este în curs de elaborare. 

4. Corelatele cognitive și motivaționale ale diabetului zaharat (coordonator proiect Lect. Dr. Kálcza-Jánosi Kinga)

Direcție distinctă în cercetările din Departamentul de Psihologie Aplicată reprezintă studiile privind corelatele medicale ale unor procese cognitive. În prezent este în studiu calitatea vieții și corelatele cognitive și motivaționale ale diabetului zaharat.

Este important de precizat că un debut prematur al acestor boli influențează în mod direct gravitatea și natura modificărilor patologice, în special la copii.  Unele rezultate  ale cercetării  au fost deja publicate sau trimise spre publicare sub forma unor articole în reviste de specialitate recunoscute național și internațional. Aceste publicații reprezintă un important punct de sprijin pentru studenții  interesați de teme precum bolile cronice și impactul lor asupra calității vieți, sau metode pentru măsurarea funcțiilor cognitive, precum și metodologia cercetării.  În urma acestui șir de studii dorim în viitor introducerea modelului SDT (Self Determination Theory) și în psihopedagogie, acesta putând fi folosit și la persoane cu dizabilității. Schema modelului SDT ar putea constitui un punct de plecare în vederea elaborării unor programe specifice pentru persoane cu dizabilități, studiile arătând că pe  lângă dezvoltarea funcțiilor deficitare este nevoie și de programe care influențează motivația față de tratament, şi care cresc astfel probabilitatea de reușită.  Din acest studiu au fost publicate deja 15  articole BDI și prezentări la conferințe și un articol ISI proceedings și sunt planificate alte trei articole ISI și BDI.

5. Profilul autoreglator al studentului din România, facilitatori ai performanței academice, factori de risc și posibilități de intervenție (Coordonator proiect Lect. Dr. Marschalkó Eszter)

Tematica  acestei  cercetări    este  legată  de  identificarea  corelatelor  și  predicatorilor legate de comportamentul autoreglator ai studenților din România, în contextul performanței academice. Aceste date ar putea fi utilizate în dezvoltarea unor programe de mentorat dedicat studenților care întâmpina greutăți în promovarea examenelor. Explorând profilul psihologic al studenților în relație cu succesul academic, obiectivul nostru este să identificăm posibilități de intervenție, nuanțând diverse variabile fundamentate științific, predictori sau moderatori ai reușitei universitare în țara noastră.

Obiectivul general al cercetării urmărește sinteza teoretică a diferitelor abordări științifice legate de comportamentul de autoreglare în context academic.  Totodată cercetarea urmărește clarificarea argumentată a eventualelor diferențe dintre teorii și paradigme și să evidențiază adaptarea lor aplicată la studenții din România.

Prin diverse sinteze teoretice și prin studiile planificate în design corelațional și/sau experimental, ne propunem următoarele categorii de obiective:

(1)  Pe  plan  teoretic  ne  propunem  analiza  argumentată  a  comportamentului  de autoreglare ca și concept, respectiv proces, conex performanței în cadrul educației formale universitare (nivel de licență), în diferite teorii și paradigme.

(2) Metodologic, vizăm testarea unor instrumente de evaluare specifice pentru autoreglare  (LASSI),  autodeterminare  (SDS,  Indexul  Aspirațiilor),  percepția  abilităților (Scala Neîncrederii în Abilități) și un program online de intervenție bazat pe stabilire și elaborare de scopuri personale, care abordează identitatea și motivația generală a studenților.

(3) Aplicat, stabilim profilul psihologic al studentului eminent, înrolat în sistemul de învățământ superior cu frecvență, nivel licență, evaluat în termeni generali (conform aspirațiilor generale, autodeterminare și mod reglator) și în termini specifici (pe baza unor componente specifice de învățare autoreglată și strategică).

Această cercetare se află în fază de  finalizare, rezultatele urmând să fie publicate în reviste internaționale (ex Jurnalul Transilvan de Psihologie,  European Journal of Work and Organizational Psychology)  respectiv diseminate la conferințe internaționale (7 8 th Anual Meeting of the Academy of Management, Chicago, la   conferința, SGEM- International Scientific Conferences on Social Sciences and Arts, Albena).

Un alt proiect implementat care derulează din 2013 la catedra noastră este de a elabora programe de intervenție pentru studenții neperformanți și de a identifica profilul autoreglator (predictori, corelate) al studentului din România, respectiv facilitatori ai performanței academice, factori de risc. Obiectivul major al acestui șir de cercetări este prevenirea abandonului universitar, care arată o tendință  ridicată în Româniahttp://cursdeguvernare.ro/abandonul-in-universitati-mai-mult-de-unul-din-trei-studenti-nu-ajunge-la-licenta.html).  Prin studiile deja efectuate au fost  identificate posibili predictori ai lipsei performanței academice, dar și posibili facilitatori ai performanței, care pot fi luate în calcul la planificarea unor  programe de intervenție, menite să ajute studenții neperformanți. Una dintre cercetări a vizat testarea unei intervenții online de setare de scopuri, în cadrul unui studiu clinic controlat randomizat, asupra performanței academice și rezultatele noastre au sugerat că aceasta poate fi utilizat ca și program complementar în deosebi în cazul studenților non-Stem. Domeniul de studiu (Stem/ Non-Stem) s-a dovedit a fi un moderator de efect, ceea ce nu a fost descris până acum în literatura de specialitate. O parte din rezultate au fost diseminate prin 4 articole ISI și ISI proceedings, 3  articole BDI, respectiv la 3 simpozioane internaționale  în  marea Britanie și Olanda iar altele 2 articole ISI sunt in decurs de publicare. Ca și direcție de cercetare în viitor în cadrul acestor studii dorim să formăm deprinderi academice transferabile la locul de muncă (aplicații specifice de sistem autoreglator: modelul Weinstein, 2002, să testăm dacă setarea de scopuri ca și deprindere, se poate obține prin exercițiu. Un alt plan pe viitor referitor la această cercetare ar fi să testăm dacă coachingul educațional în aplicarea deprinderilor și abilități legate de învățarea strategică poate să aibă efect în îmbunătățirea performanțelor academice. Dorim să analizam  în viitor în perspectiva interculturală profilul autoreglator la studenți eminenți (România/ Olanda: profil non-STEM și STEM). Totodată, intenționăm studierea posibililor mediatori și moderatori ai efectului la Intervenția de Setare de Scopuri-în cazul studenților STEM și non-STEM.

6. Posibilitățile de dezvoltare a  maturității carierei (coordonator proiect Dr. Veress Anna)

Acest șir de studii,   început în 2016, explorează predictorii adaptabilității carierei. Obiectivele cercetării sunt următoarele: (1) Să rezume factorii determinanți care influențează maturitatea carierei, (2)   Validarea inventarului de maturitate în carieră (CMI-R și CMI Formular C)  (3)  Investigarea efectele consilierii și îndrumării pe termen lung și pe termen scurt privind maturitatea carierei. (4) Examinarea corelatele între maturitatea carierei și realizarea academică, auto eficacitatea, influența parentală, statutul social-economic, personalitatea

Cercetarea va conține 4 studii: (1) Meta-analiza efectului consilierii în carieră și îndrumări privind maturitatea carierei, (2) Un studiu de validare a Inventarului maturității în carieră, (3) Efectul unei consiliere de carieră pe termen scurt asupra maturității carierei la elevii de liceeni din clasa a IX-a și a X-a, iar în (4) Rolul influenței parentale, statutul socio-economic și realizarea academică în maturitatea carierei.

Se  planifică  înființarea  unui  website  cu  ajutorul  căruia  dezvoltarea  adaptabilității carierei  s-ar  putea  desfășura  pe  plan  online.     În  concluzie  planificăm  să  cercetăm următoarele: predictorii adaptabilității al carierei și obstacolele percepute în carieră. Studiul este  finanțat  din  mai  multe  resurse,  –  Bursa  Makoveczi,  KMEI     KMEI  (Asociația Universitară Clujeană Maghiara) respectiv de Academia Științifică Maghiară (MTA) prin programul Domus. Din acest studiu au fost publicate deja 3 articole iar  alte două articole sunt în curs de apariție.

7. Predictori cognitivi ai excelenței academice: gândirea critică și procesele metacognitive (coordonator proiect: drd. Barta Andrea, îndrumător: prof. dr. Szamosközi Ștefan)

Scopul proiectului de cercetare este investigarea excelenței academice din punct de vedere cognitiv, excelența academică fiind conceptualizată cu performanța academică, cu participări și cu succese la competiții școlare, la Olimpiade, la conferințe științifice și cu apartenența în grupuri științifice. Participarea la programe extracuriculare influențează dezvoltarea abilităților cognitive. O altă activitate academică, metoda de învățare și predare care are un efect pozitiv asupra abilităților cognitive al studenților, este metoda hărților conceptuale. Proiectul cuprinde cinci studii:

1. Efectul metodei hărților conceptuale pentru dezvoltarea abilităților și dispoziților gândirii critice – Meta – analiză
2. Validarea pe limba maghiară al instrumentelor Cornell Critical Thinking Test Level Z și Metacognitive Awareness Inventory
3. Diferențe bazate pe excelență în gândirea critică și metacogniție
4. Succese la competiții și apartenența în grupuri academice ca moderatori al relației între gândirea critică, metacogniție și performanța academică
5. Dezvoltarea gândirii critice și meta-comprehensiunii al studenților la psihologie cu metoda hărților conceptuale

Evaluarea relaţiei dintre funcţiile executive, tulburare de binge eating și obezitate (Coordonator proiect drd. Gálfi Bernadette, îndrumător: prof. dr. Szamosközi Ștefan)

Rolul cheie al funcțiilor executive poate fi identificat în implementarea unui comportament planificat, orientat spre obiective. Afectează funcționarea socială, emoțională și cognitivă, ajutând astfel dezvoltarea unui repertoriu comportamental adaptiv. Prin urmare, deficitul sau subperformanța funcțiilor executive pot avea un impact negativ asupra organizării întregului comportament. Patternurile maladaptive pot afecta diverse aspecte ale sănătății fizice, cât și ale sănătății mintale.

Unul dintre scopurile cercetării este de a examina în cadrul unei meta-analize eficacitatea programelor de calculator în dezvoltarea funcțiilor inhibitoare, în ceea ce privește reducerea simptomelor de binge eating, precum și controlul greutății. O parte semnificativă a cercetării este traducerea și validarea instrumentelor BRIEF (Behavior Rating Inventory of Executive Functions) și BES (Binge Eating Scale) în limba maghiară, pentru populația adultă maghiară din Transilvania. Examinăm reglarea cognitivă, reglarea emoțională și reglarea comportamentală ca variabile moderatoare în relația dintre simptomele de binge eating și obezitatea, precum examinăm și modelele maladaptive ale funcțiilor executive, lângă indice de masă corporală și severități a simptomelor de binge eating diferite. Scopul practic este de a crea un program de calculator, care reduce simptomele supraalimentării, are rol de sprijin în controlul greutății prin dezvoltarea funcțiilor inhibitoare, în cazul persoanelor diagnosticate cu tulburare de binge eating și obezitate.

9. “Rolul auto compasiunii pentru diverse tipuri de emoții negative și pozitive, și pentru optimizarea participării la antrenamente fizice în cazul studențiilor” (coordonator proiect drd. Póka Tünde/ îndrumător prof. dr. Szamosközi Ștefan)

Cercetarea vizează investigarea auto-compasiunii în bunăstarea studențiilor, adică relația ei cu diferite tipuri de emoții negative și pozitive. În plus investighează și eficiența auto-compasiunii în reglarea emoțională în contextul exercițiilor fizice, și în promovarea bunăstării și al participării la antrenamente.

Prin diverse sinteze teoretice și prin studiile planificate în design corelațional, longitudinal și experimental, ne propunem următoarele categorii de obiective:

Pe plan teoretic ne propunem meta-analiza rezultatelor ceea ce privește eficiența intervențiilor de auto-compasiune în reducerea afectivitatății negative și în sporirea afectivității pozitive în cazul studențiilor, investigarea relația auto-compasiunii cu emoții într-un design longitudinal, distingând între diverse tipuri de emoții negative și pozitive, și investigarea relațiilor în contextul exercițiilor fizice. Ne propunem și investigarea variabilelor care pot altera efectele intervențiilor, adică variabilele modaratoare, dar și posibile variabile mediatoare.

Metodologic, vizăm testarea unor instrumente de evaluare specifice pentru auto-compasiune (Scala de Auto-Compasiune – Forma Scurtată), pentru diferite tipuri de emoții negative (Profilul de Distres Emoțional) și pentru diferite tipuri de emoții pozitive (Scala Afectelor Pozitive)

Pe plan practic investigăm eficiența auto-compasiunii ca strategie de reglare emoțională în contextul antrenamentelor fizice comparat cu restructurare cognitivă. În plus investigăm și eficiența unei program de intervenție bazat pe cultivarea auto-compasiunii în schimbarea diferitelor tipuri de emoții negative și pozitive, în optimizarea motivației de a participa la diferite exerciții fizice, și în participarea propriu-zisă.

Primele rezultate au fost prezentate în cadrul conferințelor:

10th International Conference ‘Past, Present, and Future’, organizat deThe Compassionate Mind Foundation, în perioada 11-14 octombrie, 2021, cu un poster cu titlul: “Self-Compassion Among Adults Who Used to Work Out in the Gym Before COVID-19”

Psihologie și Tehnologie: Conectați la Viitor, organizat de Asociația Psihologilor din România (APR) în perioada 11-14 noiembrie, 2021, prin o prezentare cu titlul: „Rolul autocompasiunii în timpul pandemiei Covid-19, în cazul adulților care se antrenează fizic”

În prezent se lucrează la metaanaliza literaturii de specialitate.